M-am gandit la un titlu potrivit...clar nu e asta cea mai buna alegere!...dar am o mare ura fata de mine in acest moment...simt ca ma confrunt cu mine insami, incerc sa ajung la un numitor comun cu mine, cum asa?? E posibil?, aparent nu!...darrrrrrrrrrrrr exista momente in care vrei din tot sufletul sa faci ceva si nu te lasa inima, nu te lasa, vrei, dar nu poti, nefiind vorba de vointa proprie, e doar un efort ce trebuie depus de interiorul tau, nu de forta exterioara...e greu!
Mie imi sunt de ajuns doar cateva minute sa mi se schimbe starea de spirit complet. Nus tiu cum, doar asa se intampla. Sunt necesare doar 5 minute sa incep sa urasc o persoana pe care o adoram. Poate nu sunt nici macar 5 miute, poate e vorba de 5 secunde, sau o franctiune de secunda, poate totul se petrece in imaginatia mea, poate nici nu am iubit cu adevarat, daca incep sa dispretuiesc fara regrete dupa doar o privire aruncata la intamplare, poate la momentul nepotrivit. Poate asa era sa fie, poate era potrivit, poate eu trebuia sa vad ce nu vroiam, nu e vorba de ceva anume, ci doar de cum mi-a fost aruncat un zambet fara rost... stiu e un zambet, ar trebui sa il primesc calduros...dar nu era zambeul de care am nevoie, era rece, de gheata, fara sentiment, banal si ...urat!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu